duminică, 6 decembrie 2009

Viata de om 2: Versuri

Și-am aruncat vise
În lupta cu timpul
Anilor le supraviețuiam
Dar ele-și găseau sfârșitul.
Și încă un plan eșuat
Înc-un compromis realizat
Încă un prieten trădat
Înc-o fată de uitat.
Înc-o stradă de umblat
Înc-o țigară de fumat
Înc-un pahar terminat
Înc-o zi de salar de așteptat.

N-am făcut cine știe ce boacăne
Deși au fost întâmplări
Ce mă prindeau în diferite toane.
N-am urât oameni
Din contră, de iubit mi-a fost mai mereu foame.
Și-am greșit și eu ca mulți alți semeni
Și-am plătit greu, înconjurându-mă de temeri.

Griji și frici ce vroiau a mă ține pe loc
Cu toate astea m-am zbătut
N-am stat jos
M-am ridicat și-am alergat
N-am zis niciodată stop.
Și doar pașii-și știu drumurile bătute
Și doar ochii-și știu cele văzute
Și câte cuvinte au fost de urechi auzite
Nu mă opresc aici, merg înainte.

2 comentarii:

Bianca spunea...

intr-adevar.. frumos...
speachless..
fiecare moment e o lectie de viata...

Biletul de azi spunea...

Multumesc Bianca. Sa speram ca voi invata si de la altii unele lucruri, caci viata e mult prea scurta ca sa invat totul pe pielea mea :)